Artroplastia de umar

Artroplastia de umar este mai rar întâlnită decât artroplastiile de şold sau de genunchi, dar este la fel de eficientă ca tratament pentru afecţiunile grave ale umărului.

Principalele indicaţii pentru protezarea umărului sunt:

• artroza umărului
• artrita reumatoidă (poliartrita reumatoidă)
• artroză posttraumatică
• ruptura coifului rotatorilor (combinaţie între artroza severa şi ruptura masivă a tendoanelor coifului rotatorilor)
• necroza avasculară (osteonecroză)
  alte operaţii precedente de înlocuire a umărului eşuate

Radiografiile de umăr arată:

• dispariţia sau micşorarea spaţiului articular
• aplatizare sau neregularizarea capetelor osoase
  ciocuri osoase
• bucăţi libere de os sau cartilagiu plutind în interiorul articulaţieiÎn cazuri severe, artroza avansată (frecare os pe os) duce la eroziune osoasă.

Factori de risc:

Artroza este unul din motivele principale pentru care se face operaţia de artroplastie a umărului. Aceasta afectează persoane în toate etapele vieţii. De-a lungul timpului, articulaţia umărului devine rigidă şi intens dureroasă.

O fractură gravă a umărului este alt motiv des întâlnit în practică pentru cazurile de artroplastie de umăr. Când umărul este lezat printr-o cădere sau într-un accident de circulaţie, poate fi foarte dificil pentru medic să refacă oasele. Cel mai des osul humeral este zdrobit, iar circulaţia sângelui către os este întreruptă. În acest caz, recomandăm înlocuirea umărului. Pacienţii cu vârste înaintate, cu osteoporoză sunt supuşi unui risc mai mare pentru o fractură gravă.

Pacienţii cu ruptură masivă a coafei rotatorilor pot dezvolta artropatie. În această afecţiune modificările din articulaţia umărului cauzate de ruptura coafei rotatorilor poate duce la artroză şi chiar la distrugerea cartilagiului articular.

Necroza avasculară este o boală în care osul de la nivelul capului humeral este grav afectat din cauza lipsei aportului de sânge. Administrarea cronică a tratamentului cu steroizi, fracturi grave ale umărului, scufundare la adâncimi mari, anemia falciformă (siclemie) şi alcoolismul cronic sunt factori de risc pentru necroza avasculară. Totodată, unele tumori pot fi rezolvate prin artroplastie a umărului.

Simptome:

Pacienţii cu artroză resimpt o durere profundă în umăr. Iniţial, durerea se agravează odată cu mişcarea şi se reduce la repaus. În timp, artroza avansează, astfel că durerea poate apărea chiar şi în stare de repaus total. Până la momentul în care pacientul se prezintă la medic, acesta poate ajunge la stadiul în care va avea dureri şi în timpul nopţii.

Umărul poate da senzaţia de blocare, poate produce anumite sunete la mişcare. Cu trecere timpului, pacientul va resimţi instabilitate şi lipsă de precizie a mişcărilor şi slăbiciune în umărul afectat. Activităţile zilnice simple: îmbrăcatul, ridicarea unor greutăţi minime vor deveni tot mai dificile.

Opţiuni terapeutice:

Tratamentul nechirurgical:
Tratamentul artrozei de umăr începe cu repaus, gimnastică şi administrarea de medicamente specifice – conform indicaţiilor medicului specialist. Repausul umărului şi aplicarea de comprese calde pot calma sau slăbi din intensitate durerea uşoară. După o activitate fizică mai intensă, aplicarea unei pungi cu gheaţă este mai eficientă în reducerea durerii şi tumefacţiei decât compresa caldă.

Kinetoterapia poate fi de ajutor când boala este în stadiu incipient. Aceasta ajută la menţinerea mobilităţii umărului şi întăreşte muşchii de la acest nivel. Kinetoterapia este foarte puţin eficientă în artroza avansată când se freacă os pe os, aceasta poate duce chiar la agravarea durerilor, de aceea trebuie consultat medicul specialist înainte de orice demers de acest fel.

Medicamentele pentru artroză numite antiinflamatorii nonsteroidiene pot controla durerea, însă evoluţia bolii nu poate fi oprită. Injecţii periodice în articulaţia umărului cu medicamente cortizonice pot duce la ameliorarea sau eliminarea durerilor, totuşi injecţiile prea dese pot avea efecte adverse importante.

Tratament chirurgical:
Dacă tratamentul nechirurgical devine ineficient, atunci protezarea umărului este indicată, fiind tratamentul de elecţie.

Pacienţii cu artroză avansată şi coafă a rotatorilor integră sunt buni candidaţi pentru artroplastia totală de umăr convenţională.

În funcţie de starea umărului, poate fi indicată înlocuirea doar a capului humeral. Poate fi înlocuit doar capul humeral când acesta este grav fracturat şi glena este normală.

Un alt tip de înlocuire a umărului este artroplastia de umar totală inversată.

Artroplastia de umar totală inversată este folosită în:
ruptura completă a coafei musculare a rotatorilor
artrită severă (artropatie după ruptura coafei musculare a rotatorilor)
o înlocuire a umărului care a eşuat
revizia astroplastiei primare

Pregătirea preoperatorie:
Înainte de operaţie, pacientul va fi consultat de un medic internist pentru o evaluare medicală. Pacienţii cu boli cardiace ar trebui să fie consultaţi şi de medicul cardiolog.
Cu minim două săptămâni înainte de operaţie trebuie oprit tratamentul medicamentos cu antiinflamatorii nonsteroidiene şi tratament pentru artroză.

Recuperarea

Recuperarea corectă şi bine planificată este esenţială pentru succesul protezării umărului. Se poate începe gimnastica uşoară din prima zi după operaţie, pacientul va purta o eşarfă pentru susţinerea umărului în primele săptămâni.

Cei mai mulţi pacienţi pot reîncepe activităţile simple la aproximativ două săptămâni după operaţie.

În primele 6 săptămâni este interzisă conducerea automobilului.